- alódiu
- s. n. [-diu pron. -dìu], art. alódiul; pl. alódii, art. alódiile (sil. -di-i-)
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
alodiu — ALÓDIU s.n. (În evul mediu, în Apusul şi Centrul Europei) Proprietate funciară liberă, scutită de orice sarcini de vasalitate. – Din lat. allodium. Trimis de ana zecheru, 06.01.2003. Sursa: DEX 98 alódiu s. n. [ diu pron. diu], art. alódiul; pl … Dicționar Român
alodial — ALODIÁL, Ă, alodiali, e, adj. Care aparţine alodiului, care se referă la alodiu. ♢ Pământ alodial = proprietate seniorială în evul mediu. [pr.: di al] – Din fr. allodial. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 alodiál adj. m. (sil. di … Dicționar Român
alodialitate — alodialitáte s. f., g. d. art. alodialităţii Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic ALODIALITÁTE s.f. (ist.) Formă de proprietate feudală, bazată pe alodiu; alodialism. [cf. fr. allodialité]. Trimis de LauraGellner,… … Dicționar Român